Ultima Postare ianuarie 5th, 2026 11:06 PM
Sistemele scolare europene (partea 2)
O diferenta practica.
Cu exceptia Suediei, copii sunt institutionalizati incepand cu varsta de trei ani in mare parte. In Franta si Spania, se pot accepta elevi mai tarziu decat in Danemarca, institutionalizarea nefiind prevazuta decat incepand cu varsta de 5 ani in acest caz. De altfel, daca in Franta si in Marea Britanie institutionalizarea copiilor se inscrie intr-un obiectiv pedagogic in clasele mici, obiectivul se dovedeste a nu fi atat de important in celelalte tari.
In Polonia, de exemplu, educatia inainte de clasele primare se face in gradinite ce primesc copii incepand cu varsta de trei ani, in limita locurilor disponibile. Totusi, aceasta inscriere nu este obligatorie Dar, un an de scoala pregatitoare este obligatorie: este vorba despre clasa zero, inainte de clasa intai.
In mod asemanator, anumite tari cum ar fi Germania, Spania, Franta, Italia si chiar Marea Britanie, separa scoala primara/elementara de scoala secundara/colegiu, in timp ce Danemarca si Suedia nu diferentiaza scoala primara de colegiu in cadrul unui invatamant de baza.
Exista de asemenea diferente lingvistice, mai ales in ceea ce priveste bacalaureatul, care are ca echivalente: Abitur in Germania, Bachillerato in Spania, si chiar A-Levels in Marea Britanie. Aceste examene au o durata de doi sau trei ani si pregatesc intrarea pentru studiile superioare. Cea mai mare parte dintre diferente nu se limiteaza numai la calendarul scolar, la orientare si chiar la vocabularul utilizat. Sistemele sociale europene se bazeaza pe conceptii foarte variabile de educatie.
Problemele ridicate de sistemul educativ ales variaza de la o tara la alta, mai ales in ceea ce priveste utilitatea repetentei, incurajarea orientarii precoce, rolul scolii, centralizarea sau descentralizarea, rivalitatile public-privat, selectia pentru intrarea la univesitate, etc.
Alte tari din Uniunea Europeana sunt in faza de reforma a sistemului lor educational national, in special in ceea ce priveste sistemul Bologna ce isi propune construirea unui spatiu European al invatamantului superior.
Este si cazul Romaniei, tara care a fost printre primele din Europa ce au introdus invatamantul gratuit si obligatoriu pentru toti copii, deoarece educatia populatiei a fost dintotdeauna o prioritate nationale. Aceste tranformari survenite in sistemul educativ roman, au ca scop compatibilitatea cu sistemele scolare europene.
Elementele de convergenta existente pot condice in mod sigur, cel putin la construirea unui cadru european de cunostinte si competente. Aceasta ipoteza se bazeaza pe existenta unor sisteme educative care, desi sunt diferite in anumite aspecte au ca si obiectiv comun favorizarea invatarii de limbi straine si schimbul de experienta cu tarile straine.
